În ultimii ani, progresele tehnologice, infrastructura logistică și automatizarea au contribuit la un transport și o depozitare mai rapidă și mai fiabilă pe uscat, pe mare și pe calea aerului, servicii pe care și noi le oferim în cadrul RockTrans, iar volumul mărfurilor tranzacționate este de zece ori mai mare decât în urmă cu cinci decenii.
Desigur, cu toate aceste noutăți, nevoia unor reglementări ale comerțului internațional a dus la apariția Regulilor Incoterms, ceea ce a marcat începutul dezvoltării unor standarde mai înalte de încredere între diferite țări și zone economice.
Și iată cum, de această dată, te vom purta în universul acestui ghid INCOTERMS și vom trece în revistă pentru tine tot ceea ce este acoperit de acest set de reguli și toate detaliile care afectează sau ajută vânzătorul și cumpărătorul dintr-un contract internațional de vânzare.
În condițiile în care există atât de multe țări și regiuni economice și fiscale diferite care fac comerț între ele, legislația națională privind comerțul legal nu se extinde aproape niciodată dincolo de domeniul unei țări. Aceasta include culturi, obiceiuri sociale și comerciale și limbi diferite. Așadar, atunci când se ia în considerare comerțul internațional, aici apar dificultățile. Diferențele dintre partea care vinde și cea care cumpără pot provoca încălcări ale contractului și pot perturba lanțul de livrare.
Ce este INCOTERMS?
„Incoterms” reprezintă prescurtarea pentru International Commercial Terms. Publicată pentru prima dată în 1936, reprezintă de fapt un set de 11 reguli, care definesc responsabilitatea în cadrul tranzacțiilor internaționale.
Aceste reguli acoperă toate activitățile, riscurile și costurile implicate în procesul de tranzacționare a bunurilor, de la vânzător la cumpărător. De asemenea, foarte important de menționat este faptul că aceste reguli nu sunt obligatorii.
Ce este reglementat de regulile Incoterms?
Lăsăm mai jos câteva aspecte legate de de modul în care regulile Incoterms definesc obligațiile vânîătorului, dar și ale cumpărătorului, în ceea ce privește livrarea bunurilor.
Le enumerăm aici:
Angajamentele vânzătorului:
- Livrarea mărfurilor împreună cu factura de vânzare, în conformitate cu termenii enumerați în contractul internațional de vânzare;
- Obținerea de autorizații, licențe, autorizații de export, autorizații de import, acreditări de securitate și alte permise oficiale privind vânzarea de bunuri;
- Redactarea contractelor de asigurare și de transport;
- Livrarea eficientă a mărfurilor până la punctul de transfer al riscurilor;
- Transferul riscurilor;
- Împărțirea costurilor;
- Notificarea promptă a părții cumpărătoare cu privire la livrarea bunurilor;
- dovedirea și documentarea livrării mărfurilor;
- Inspecția, ambalarea și etichetarea mărfurilor;
- asistarea părții cumpărătoare cu orice informație solicitată cu privire la livrarea bunurilor și la orice costuri aferente.
Angajamentele cumpărătorului:
- Plata mărfurilor în conformitate cu termenii enumerați în contractul internațional de vânzare;
- Obținerea de autorizații, licențe, autorizații de export, autorizații de import, acreditări de securitate și alte permise oficiale privind achiziția de bunuri;
- Redactarea contractelor de asigurare și de transport;
- Recepționarea eficientă a mărfurilor de la punctul de transfer al riscurilor;
- Transferul riscurilor;
- Împărțirea costurilor;
- Notificarea promptă a vânzătorului cu privire la primirea bunurilor;
- dovedirea și documentarea recepției mărfurilor;
- Inspecția mărfurilor;
- asistarea părții vânzătoare cu orice informație solicitată cu privire la recepția bunurilor și la orice costuri aferente.
Ce nu este reglementat de regulile Incoterms?
Normele Incoterms se concentrează în principal pe definirea angajamentelor vânzătorului și ale cumpărătorului, dar sunt și unele aspecte (ex: partea comercială a tranzacției de vânzare) în afara domeniului de aplicare și le vom enumera mai jos pe cele în care nu se aplică aceste norme:
- Condițiile enumerate în contractul dintre un transportator și partea cumpărătoare sau vânzătoare;
- Condițiile de transfer al proprietății bunurilor;
- Condițiile de plată, inclusiv prețul bunurilor și metodele de plată utilizate pentru a încheia tranzacția de vânzare;
- Condițiile de reglementare a unei încălcări a contractului, inclusiv mijloacele de soluționare;
- Orice exonerare de răspundere privind starea și livrarea bunurilor.
Aspectele de mai sus trebuie să fie definite în mod corespunzător în contractul de vânzare, astfel încât ambele părți să le poată examina și să poată conveni de comun acord asupra condițiilor enumerate.
Un alt domeniu care depășește domeniul de aplicare al normelor Incoterms este comercializarea bunurilor și serviciilor. Acest lucru este important de reținut în cazul unei încălcări a contractului.
Care sunt condițiile uzuale INCOTERMS?
EXW – Ex-Works
- Cumpărătorul își asumă aproape toate costurile și riscurile pe parcursul procesului de transport
- Responsabilitatea vânzătorului este să se asigure că persoana care achiziționează poate accesa bunurile
- Odată ce cumpărătorul are acces la bunuri, totul depinde de acesta (inclusiv încărcarea acestora)
Riscurile se transferă de la vânzător la cumpărător: La depozit, birou sau de oriunde sunt colectate bunurile.
DAP – Livrare la locul stabilit
- Vânzătorul acoperă costurile și riscurile de transportare a bunurilor către o adresă stabilită
- Bunurile sunt considerate livrate atunci când ajung la adresă și sunt pregătite pentru a fi descărcate
- Responsabilitățile privind exportul și importul sunt aceleași ca în cazul Livrare la terminal
Riscurile se transferă de la vânzător la cumpărător: Atunci când bunurile sunt pregătite pentru descărcare la adresa stabilită
DDP – Taxe vamale de livrare achitate
- Vânzătorul are aproape toate responsabilitățile pe parcursul procesului de transport
- Acoperă toate costurile și riscurile de transport al bunurilor la adresa stabilită
- De asemenea, vânzătorul se asigură că bunurile sunt pregătite pentru descărcare, îndeplinește formalitățile de export și de import și achită toate taxele
Riscurile se transferă de la vânzător la cumpărător: Atunci când bunurile sunt pregătite pentru descărcare la adresa stabilită.
Alte condiții INCOTERMS:
CIP – Cost de transport și asigurare achitate
- Vânzătorul are aceleași responsabilități ca în cazul Cost de transport achitat, cu o singură diferență: acesta achită, de asemenea, asigurarea și transportul bunurilor la destinația desemnată
- Vânzătorul este obligat să opteze pentru nivelul maxim de acoperire a asigurării în conformitate cu Clauza A (ICC A), pentru riscurile cumpărătorului
Riscurile se transferă de la vânzător la cumpărător: Când transportatorul cumpărătorului primește bunurile.
DPU – Livrare la locul descărcării (denumire anterioară: DAT)
- Vânzătorul este responsabil de costurile și de riscurile livrării bunurilor la un loc de descărcare stabilit
- Locul descărcării poate fi oricare, indiferent dacă este acoperit sau nu
- Vânzătorul se ocupă de declarațiile vamale și descarcă bunurile la locul descărcării
- Cumpărătorul se ocupă de formalitățile vamale de import și de orice obligație legată de acestea
Riscurile se transferă de la vânzător la cumpărător: La locul descărcării
FCA – Gratuit la transportator
- Este responsabilitatea vânzătorului de a transporta bunurile la transportatorul cumpărătorului, în locația stabilită
- De asemenea, vânzătorul trebuie să asigure formalitățile vamale de export pentru bunuri
Riscurile se transferă de la vânzător la cumpărător: Când transportatorul cumpărătorului primește bunurile.
CPT – Cost de transport achitat
- Aceleași responsabilități ale vânzătorului ca în cazul Gratuit la transportator, cu o singură diferență: vânzătorul acoperă costurile de livrare
- La fel ca în cazul Gratuit la transportator, este responsabilitatea vânzătorului să asigure formalitățile vamale de export pentru bunuri
Riscurile se transferă de la vânzător la cumpărător: Când transportatorul cumpărătorului primește bunurile.
FAS – Gratuit lângă navă
- Vânzătorul își asumă toate costurile și riscurile, până în momentul în care bunurile au fost livrate lângă navă
- Cumpărătorul preia riscurile și se ocupă de formalitățile vamale de export și de import
Riscurile se transferă de la vânzător la cumpărător: Atunci când bunurile au fost livrate lângă navă.
FOB – Îmbarcare gratuită
- Vânzătorul își asumă toate costurile și riscurile până când bunurile au fost livrate la bordul navei
- De asemenea, se ocupă de formalitățile vamale de export
- Cumpărătorul își asumă toate responsabilitățile, de îndată ce bunurile sunt încărcate
Riscurile se transferă de la vânzător la cumpărător: Când bunurile au fost livrate pe navă.
CFR – Cost și marfă
- Vânzătorul are aceleași responsabilități ca în cazul Îmbarcării gratuite, dar trebuie să achite și costul aducerii bunurilor în port
- La fel ca în cazul Îmbarcare gratuită, cumpărătorul își asumă toate responsabilitățile, imediat ce marfa ajunge la bord
Riscurile se transferă de la vânzător la cumpărător: Când bunurile sunt la bordul navei.
CIF – Cost, asigurare și marfă
- Vânzătorul are aceleași obligații ca în cazul Cost și marfă, dar trebuie să acopere și costurile de asigurare
- Vânzătorul este obligat să opteze acoperirea minimă de asigurare, care reprezintă 110% din valoarea facturii, în moneda facturii și a contractului respectiv
- În cazul în care cumpărătorul solicită o asigurare mai cuprinzătoare, vânzătorul va trebui să stabilească acoperirea suplimentară la costurile cumpărătorului
Riscurile se transferă de la vânzător la cumpărător: Când bunurile sunt la bordul navei.
Suntem aici dacă te putem ajuta cu mai multe informații, dacă este ceva neclar sau dacă ai sugestii pentru viitoare subiecte pe care să le abordăm.
Până atunci, nu uita: Fii informat, #togetherwerock!
